Să treci prin viață fără dor,
Cu inima tot mută,
Într-un albastru fără nor
Și fără nicio cută,
Să-ți pară ziua cât un veac
Și noaptea-o veșnicie,
Ce-nseamnă oare, dacă nu,
Să duci o moarte vie?!
Să te desparți de ce iubești
Și prin singurătate
Iubirea ta să-ți osândești,
Să fugă tot departe,
Să crezi spre viață, spre nimic,
Mai dulce nu te poartă,
Ce-nseamnă oare, dacă nu,
Să duci o viață moartă?!
Decât un somn adânc și greu
În liniștita viață,
Străin și fără dorul meu,
Cu inima de gheață
Mai bine fără de noroc
Și cu durerea-n mine,
Să ard în dorul meu de foc,
Să te iubesc pe tine!
Sensul versurilor
Piesa explorează sentimentul de dor și preferința pentru o viață trăită intens, chiar și cu durere, în locul unei existențe lipsite de pasiune și iubire. Vorbește despre intensitatea sentimentelor și despre cum absența dorului echivalează cu o moarte interioară.