Da’ n-auzi, măi Ioane, muică
Cum trece lumea la muncă
Și tu stai cu mândra-n luncă
Și tu stai cu mândra-n luncă
Ioane, Ioane, Ioane, muică
Ioane, Ioane, Ioane, muică
Hai lasă naibii de luncă
Hai muică și tu la muncă.
Acum cântă cucu-n fagi
Dar la iarnă unde tragi
Că banii se fac la muncă
Nu cu mândrele pe luncă
Nu cu mândrele pe luncă
Ioane, Ioane, Ioane, muică
Ioane, Ioane, Ioane, muică
Hai lasă naibii de luncă
Hai muică și tu la muncă.
Când lucru, Ioane, la plug
Bine-ți merg boii la jug
Boii-ar merge mult mai bine
De-ar fi mândra lângă mine
De-ar fi mândra lângă mine
Vezi că-i bine și la muncă
Nu numai cu mândra-n luncă
Vezi că-i bine și la muncă
Nu numai cu mândra-n luncă.
Sensul versurilor
Piesa îl îndeamnă pe Ioane să lase lenevia și să se apuce de muncă, amintindu-i că banii se câștigă prin muncă, nu doar petrecând timpul cu mândra. Totuși, munca devine mai ușoară cu persoana iubită alături.