Intru-n Lunca Banului
Pierdui frâul calului,
Nu știu hoții l-au furat
Ori murgul l-a aruncat.
Ia, neicuță, felinarul
Și vino să prindem calul
Dac-om găsi, neică, frâul
Amândoi să trecem Jiul.
Să dăm pinteni calului
Până-n Lunca Jiului
Unde-o fi iarba mai mare
Să-mi dai câte-o sărutare.
Sensul versurilor
O poveste simplă despre pierderea calului și căutarea lui, transformată într-o ocazie de a petrece timp cu persoana iubită și de a împărtăși momente romantice în natură. Călătoria devine un pretext pentru apropiere și afecțiune.