Foaie verde maghiran,
Frumos cântă cucu-n deal,
La umbriță de tufan
Mândra-nșiră la mărgean
Și-mi înșiră câte-un bob
S-aibă-n dragoste noroc.
Cucul cântă la răsură
Și mândruța mi-l îngână,
Vântu-mi bate-ncetișor
De mândra m-apuc-un dor
Să mă duc să mi-o sărut
Și de dorul ei să uit.
De-al ei dor pribeag mă duc
Să ascult și eu la cuc,
S-ascult cucul și mierlița
Și să-mi găsesc pe mândruța
Prin tufițe, pe sub coastă
Să mi-o iau la mine-acasă.
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorința unui tânăr de a-și găsi iubita în mijlocul naturii, ascultând cântecul cucului. Este un cântec de dragoste simplu, dar plin de emoție și dor.