M-a făcut maica frumoasă
Și mă ține-nchisă-n casă
Cu perdele la fereastră,
Nici la apă nu mă lasă,
Nici la apă, nici pe vale
Să-mi iasă neicuța-n cale.
Trece neica pe la poartă
Și-o găsește ferecată
Cu lanțul împiedicată,
Cu lacătul încuiată,
Ferecată cu oțele
De jalea inimii mele.
Ascultă, măicuță, bine
De mult dor și de suspine
Plânge inima în mine
Și n-are cin’ s-o aline,
Alinare vreau să-i fie
Omul care-mi place mie.
Sensul versurilor
Cântecul exprimă dorința unei fete de a se întâlni cu iubitul ei, dar este ținută izolată de mama ei. Ea își exprimă suferința și dorul de alinare, dorind ca iubitul ei să fie cel care să-i aducă fericirea.