Mă vei iubi când voi fi gras
Și tot părul alb mi-a căzut,
Când voi fi un bătrân retras
Și mințile mi le-am pierdut.
Sau de mi-aș pierde vocea într-o zi
Iar ochii nu mă vor mai ajuta
Oasele parcă din cretă vor fi
Și se vor rupe chiar în fața ta.
Mă vei iubi când inima
Va decide din senin să se oprească,
Neținând cont de nimeni sau ceva
Nici chiar de fericirea noastră.
Mă vei iubi de voi fi trist
Și vorbele parcă mi le-am pierdut,
Melancolic, nostalgic și egoist
Mă vei iubi ca la început.
Sensul versurilor
Piesa explorează tema iubirii necondiționate și a devotamentului pe termen lung. Vorbitorul se întreabă dacă va fi iubit chiar și în momentele dificile ale bătrâneții, bolii și pierderii.