Și m-ai lăsat iar supărat
Și-n gând ți-ai spus c-o merit
Zicând probabil c-am să te mai uit vreodată
Sau c-am să plec.
Dar ți-ai pus întrebarea
Cât de grea e uitarea
Mai ales când regreți
Ce-ai pierdut?
Și-acuma vezi în mine-un prinț
Încununat de glorii
Că multe fete-au suspinat atunci
Când tainic le-am privit.
Dar au rămas cu privirea
Poate cu amintirea
Unui biet menestrel
Amărât.
Te rog mai uită-te din nou
În ochii mei și hai spune-mi
Că n-ai uitat nimic din tot ce-am spus cândva
Foarte demult.
Poate din fericire
Vei uita de privire
Doar o poză-ți rămâne-n album.
Vei uita și chitara
Ce-ai văzut-o în seara
Când un trist cântăreț
Te-a-ntâlnit.
Sensul versurilor
Piesa exprimă regretul și amărăciunea unui menestrel părăsit, care reflectă asupra amintirilor și a pierderii iubirii. El se întreabă dacă persoana iubită își mai amintește de momentele petrecute împreună și realizează că, în cele din urmă, totul se va reduce la o simplă amintire.