I. Ce frumoasă ești în primăvara,
Cea mai minunată-ntre femei,
Iezii pasc naframa ta ușoară,
Tu, cu muguri, bluza ți-o închei.
II. Ce frumoasă ești în prag de vară,
Când miroși a mere ce se coc,
Cerul în ființa ta coboară,
Trupul meu din trupul tău ia foc.
Ref. :Ce frumoasă ești în prag de iarnă
Ce frumoasă ești în prag de toamnă
Ce frumoasă ești în prag de vară
Ce frumoasă ești în primăvara
Ce frumoasă ești..
III. Ce frumoasă ești în prag de toamnă,
Ca o zi egală unei nopți,
Când iubirea noastră te condamnă
Să ai soarta strugurilor copți.
IV. Ce frumoasă ești în prag de iarnă,
Ninge disperat asupra ta,
Cerul peste tine se răstoarnă,
Turturii în plete vor suna.
Ref. :……………….. (bis)
Sensul versurilor
Cântecul celebrează frumusețea unei femei, comparând-o cu diferitele anotimpuri și elemente ale naturii. Este o declarație de admirație și dragoste, subliniind farmecul ei în fiecare etapă a anului.