Cât e Siretul de mare
Numai două valuri are
Cât e Siretul de mare
Numai două valuri are
Două valuri și-o cărare
Să treacă badea călare.
Siretule, apa ta
Poartă dorul meu cu ea
Siretule, apa ta
Poartă dorul meu cu ea
Dorul meu e ca pământul
Îl duc apele și vântul.
Siretule, valul tău
Potolește dorul meu
Siretule, valul tău
Potolește dorul meu
Căci pe valurile tale
Și-a tăiat badița cale.
De-ar veni badea pe ape
De dorul meu să mă scape
De-ar veni badea pe ape
De dorul meu să mă scape
Și să-l poarte plutele
Să-l sărute mândrele
Și să-l poarte plutele
Să-l sărute mândrele.
Sensul versurilor
Cântecul exprimă dorul profund al unei fete pentru badea, folosind râul Siret ca metaforă pentru a-și purta dorul. Ea își dorește ca iubitul să se întoarcă și să o scape de suferință.