Stelian Barcea.
Singurătate.
Am crescut băieți și fete,
i-am iubit, i-am ocrotit,
iar acum la bătrânețe,
ne-au uitat, ne-au părăsit.
Au plecat peste hotare,
țel în viață să-și caute,
iar pe noi părinți ne doare,
n-avem zi și n-avem noapte.
Noi de-acum suntem bătrâni,
îmărați și vai de noi,
avem viața ca de câini,
ce-am greșit, vă-ntreb pe voi.
Ne rugăm Lui Dumnezeu,
sănătate să ne dea,
căci ne este foarte greu,
iar copiii facă ce-o vrea.
Dar atunci când noi vom trece,
pe tărâmul nevăzut,
ne-am dori ca să depună,
câte-o floare la mormânt.
Mediaș 23 Nov. 2009
Sensul versurilor
Piesa exprimă durerea și singurătatea părinților părăsiți de copiii plecați în străinătate. Ei se simt uitați și își doresc doar o amintire la finalul vieții.