Mă doare-n p*** ce zici, ce faci,
Că scrii, că bagi mesaj, mă lași?
2013-i pe cașcaval, masiv Taj Mahal,
Nu faci nimic, stai la mal, salvamar, clar?
Frate, poate pui mâna pe carte,
Nu merge la mate, dar vrei parte la arte,
Toate ca toate, o dau pe față, nimănui nu-i pasă!
N-o faci pentru mase, nu pui pâinea pe masă
Că din urmă vine-o turmă flămândă la cârmă cu-un ciobănaș
Controlând consumul de pe-un mega imaș,
D’asta e util să ai stil agil ca Benny Hill,
Nu un copil penibil ce face artă că-i facil.
II KREM.
Următoarea partitură e dedicată-n totalitate
Celor ce n-au visele ambalate-n răutate,
Zi și noapte cară-n spate dorințe cu greutate
În timp ce se roagă la zeii din Antichitate
Resimțim pe deplin supradoza de travaliu,
Când pescuim cel mai mare pește din acvariu
Tu tot ce poți să faci e să lași un comentariu
Însă doar pe net te spargi în figuri ca vitraliu
Din clasa a 8-a pe treabă, întreabă-mi profa
Am cucerit Bacăul cu flow-ul, apoi Moldova,
România, să te-mbrățișez n-ar fi un mare skepsis,
Cărămidă peste cărămidă, c-așa e-n Tetris.
REFREN – Silviu Mircescu:.
Cam așa stă treaba,
Restu’ sunt degeaba.
Stai jos, ai 2, n-ai trecut testu’,
Nu e cum crezi tu!.
III KEPA.
Amice-i dau bice, am flow d’ăla nice,
Sunt mai underground ca plăcile tectonice,
Am tehnică crescută în sub, intru să rup,
Sacadat te înțep de zici c-ai băgat mâna la stup.
Nu mă vând, dar nu fac rap ca să vă cumpăr,
Adevărul te supăra, dar sunt sătul de-atâta supă
Că tu nu știi defapt cum stă treaba,
Nu vreau să cred c-o fac degeaba,
N-aveam cum să știu la ce mă bag,
Că trag de atâta amar de vreme de-l simt în esofag,
Nu știu cum să spun, dar nu numai tu vrei papa bun,
Gândirea ta îmi provoacă greață ca flocii pe săpun.
IV ALAN.
În stil pur românesc, cu limbaj bagabonțesc,
Servesc ca Țiriac rap pe text nu mă feresc,
Rimele mele tenace îl au pe vino-ncoace,
Rapu’ meu e serios poți să-l îmbraci la 4 ace
Habar n-ai cu ce se mănâncă, d’asta nu-l înghiți bă nene,
De vreme ce nu înțelegi rapu’, nici măcar ca termen
2-10, 2-10, la mate le-aveam pe note.
Vorbești de parcă te-ai trezit cu c***-n sus ca Bote!
Ca la Milan nu te Abate de la subiect ca prostu’,
Dacă nu vezi realitatea, schimbă postu’!
Ăștia suntem, oricum ai întoarce coala
Rapu’ meu o arde culturist – îți ridică sala!
Sensul versurilor
Piesa exprimă o atitudine asertivă și critică față de mediul artistic și social. Artiștii își afirmă autenticitatea și abilitățile, criticând superficialitatea și lipsa de valoare a altora.