Într-o zi sau poate seară,
Eu ieșind am Dincă mare!
Când portița s-a deschis, ne dorim văzu-i în vis. (x2)
Pe stradă un colonel.
Cu pașii ușor de clopoțel,
3 lucife sunt în formă și medalii fără număr.
Gherghe veți până la corp, și insignă de pe loc.
Colonele, colonele, hai să ne plimbăm sub stele.
Colonele, colonele, simt să rozi buzele mele.
Colonele, colonele, tu ești taina mea cerească.
Dacă vrei zburați pe stele, dragostea să te însoțească.
Am privit întinși la el,
Colonelul e al meu!
Cu un zâmbet l-am vrăjit, de parcă l-am dobrolit (x2).
Și n-am spus așa duios,
Cerul tot e mai frumos.
Dar căldură-i ca a ta, n-o să te iei nicio stea. (x2)
Și te rog dacă nu vii, cel puțin cândva să scrii.
Colonele, colonele, hai să ne plimbăm sub stele.
Colonele, colonele, simt să rozi buzele mele.
Colonele, colonele, tu ești taina mea cerească.
Dacă vrei zburați pe stele, dragostea să te însoțească.
Sensul versurilor
Cântecul exprimă o atracție puternică și o dorință romantică față de un colonel. Naratoarea își exprimă admirația și dorința de a fi alături de el, idealizându-l ca pe o taină cerească.