Jorge Luis Borges – La Moartea Colonelului Francisco Borges (1833-1874)

Îl las pe cal, în ceas crepuscular,Când moartea i-a fost dat să o cunoască.Din ceasurile morții dăinuiascăĂst ceas biruitor, cumplit, amar.Pe câmp de luptă-n spume-ntins goneșteCal alb cu poncho alb în șa. La pândăStă moartea-n țeava flintei fumegândă.Francisco Borges pe câmpie crește.E-nconjurat de gloanțe și urgie,În față vede câmpul nesfârșit.Viața pentru asta l-a sortit.E-n elementul … Citește mai mult

Aurica Cordineanu – Colonelul

Într-o zi sau poate seară,Eu ieșind am Dincă mare!Când portița s-a deschis, ne dorim văzu-i în vis. (x2)Pe stradă un colonel.Cu pașii ușor de clopoțel,3 lucife sunt în formă și medalii fără număr.Gherghe veți până la corp, și insignă de pe loc.Colonele, colonele, hai să ne plimbăm sub stele.Colonele, colonele, simt să rozi buzele mele.Colonele, … Citește mai mult