1. Pribegeam cândva departe
Rătăcind pe căi în noapte
Dar Tu, Doamne, mai iubit,
M-ai salvat, Isus, de moarte.
Ref: Ce-ai găsit, Doamne, la mine
N-am nimic bun, nici frumos
Ai venit din înălțime
Să salvezi un păcătos
Ce-ai găsit, Doamne, la mine
Că așa mult m-ai iubit
Ai lăsat chiar slăvi divine
Și în brațe m-ai primit.
2. Intr-o zi, împins de gloate
Te-am văzut cu crucea-n spate
Am strigat în rând cu toți
Să fii astăzi dat la moarte
Când ceream cu ură osândă
De sub fruntea în cer senin
Mă chemau 2 ochi senini
Și-o privire-atât de blândă.
3. Plâng de-atunci și mi-e rușine
Și te caut mereu, străine
Căci mi-e dor, mi-e dor, mi-e dor
Să mă iei, Isus, la Tine
N-aș putea, o, Sfinte Tată
Să-ți răsplătesc vreodată
Dragostea Ta, Doamne bun
Poate niciodată.
Sensul versurilor
Piesa exprimă regretul și pocăința unui om care realizează sacrificiul făcut de Isus pentru el. Caută iertare și își exprimă dorința de a fi aproape de divinitate, recunoscând că nu va putea niciodată răsplăti pe deplin dragostea primită. Este un cântec despre recunoștință și dorința de mântuire.