Cine ești? Cine sunt?
Nimeni nu va ști nimic nicicând
Doar noi, noi doi
Cine poate fi în gândul meu?
Să-nțeleagă ce-mi doresc
Cât pot să iubesc
Răscolind prin amintiri
Prinse într-un fir destrămat
De dorul tău
Nestins și mult prea greu!
Doar tu vii
Dar și pleci nevăzut, neștiut
Cald și tăcut
Ca o privire
Doar tu iei
Dar și dai viață unui sărut
Ce l-am pierdut
Din lacrimi de iubire
Vreau…
O lacrimă să-ți dau.. dau.. dau.. dau.. dau.
Ce-am acum
N-am să pierd
Ești aici și am în ce să cred
Iubesc… haw wow
Numai tu-mi poți da
Tot ce vreau eu.
Vreau să fiu inima ta
Să mă poți păstra
Până când se va sfârși
Totul într-o zi
Când pe cer
Va dispărea
Și cea din urmă stea.
Doar tu zii
Dar și pleci nevăzut, neștiut
Cald și tăcut
Ca o privire
Doar tu iei
Dar și dai viață unui sărut
Ce l-am pierdut
Din lacrimi de iubire
Vreau..
O lacrimă să-mi dai.. dai.. dai.. dai.. dai.. dai.. dai.. dai.. dai.
Sensul versurilor
Piesa exprimă confuzie identitară și dorința profundă după o iubire pierdută. Naratorul se simte incomplet fără persoana iubită, oscilând între prezența și absența acesteia, trăind cu amintirea unui sărut pierdut și speranța reîntregirii.
