Eu sunt dezamăgit,
Am zis că azi nu mă ating de pix,
Da’ aveam o sete de scris, ceva de nedescris,
Pe pat întins, televizorul aprins,
Da’ pus pe mut, nu mă interesează ce au de zis,
Parcă făcusem pactul, acum mi-am amintit,
Scoate acul, am pus capacul, fabrica s-a închis,
Știu că sunt prost, am zis odată, prea m-am întins,
Știu că e rău, că e bun, că rimează cu trist,
La ce mai vinzi, mai bine ține-l,
Adu-ți aminte zilele fără rețineri,
Când îți era bine, de luni până vineri,
Și weekend-ul, nu-ți aminteai nimic din el,
Ce bine, era frumos, asta a fost odată,
Vina mea, recunosc, aș lua-o de la capăt,
Să ne înțelegem, ochii mari, mintea descuiată,
Nu vreau să schimb, nu regret, nu mai trăiesc odată,
O viață e tot ce am, familia, gheața,
Ia și înțelege ce vrei, banii, apa, substanța,
Ce vă uitați așa, toate suportă viața,
Important e cum fiecare își drege greața,
Cât de obosit se trezește dimineața,
Și nu uita sănătatea, siguranța,
Dar câteodată lucrurile își schimbă fața,
De necrezut, neprevăzut, inopinant, razna.
Exact de asta îmi place mult, dar în noaptea asta,
Le las pe toate, vreau să uit, și bag d-asta,
Viața asta îmi place mult, cu toate astea,
În noaptea asta vreau să uit, și d-asta bag d-asta x2.
Toate astea se adună, se apropie din urmă,
Stau întins și plutesc, nu sunt eu de-o lună,
Ieșind din trup, până când soarele o să apună,
Întunecând orice gând, trăind în frig pe urmă,
Și sentimente dărâmă, la asta-i bună,
Ma lasă rece stupoare, dar cine mă îndrumă,
Când deschid ochii îmi revin și vreau un soare frumos,
Să ajung acasă să-mi curăț, sufletul zdrențuros,
Și pe urmă remușcări, ușor se adună,
Paranoia, alte stări, și las pe toți în urmă,
Și atunci sunt numai eu, și e numai bună,
Și vreau un meleu greu să mă plimb pe lună,
Să prind din urmă rugăciuni, să le urmez drumul,
Și visele ce s-au împrăștiat ca fumul,
Și atunci e numai ea, și numai una,
Și viața îmi place mult, când visez întruna.
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimente de regret și dezamăgire față de alegerile făcute, lupta cu dependența și dorința de a evada din realitate prin visare. Artistul reflectă asupra trecutului și a consecințelor acțiunilor sale, căutând o cale de a se împăca cu sine și cu viața.