SAMURAI
Panica ce mi s-a dat am refuzat
Și nu știu mâine ce-o să fac
Că nu ies bani da’ io tot trag cu drag.
Am realizat că vreo 8 zile am fost curat
Acum sunt foarte supărat, a fost plăcut, da’ n-a durat.
De fapt sunt iritat, cât de rapid s-a terminat,
Aterizez cu tot cu pat și dormitoru-i un palat, ce dracu,
Da’ las’, așa îmi place, oricum se schimbă,
Mă văd de lângă pat, mai e cristal ca în oglindă.
Pe unde-am fost, mai important de unde vin,
Pentru ce trag atât de timp, pentru ce bag când nu mi-e bine,
Strig intrigat, privesc pierdut și tulburat,
E Paranoia, numa’ frați, ochii lăsați, urme de timp și frig.
JUNK
Și ziceam că nu mai trag, că nu mă simțeam prea bine,
Am zis că nu mai bag, vorbea gura fără mine.
Sunt cam sictirit, nu mă-ntreba ce am, lasă,
Ăla nu răspunde, ba, io nu mai ies din casă!
E de groază, man, uite-n ce hal am ajuns,
Da’ să mor dacă nu-mi place nespus!
Concerte fără bani, așa au trecut ani,
Și mă gândeam „lasă, că nu-mi trebuie momentan”.
Da’ toate se-adună și te prind din urmă,
Ai crescut acum, începi să te gândești la sumă.
Îmi sacrificat energia, timpu’,
După ce bag 9 ore de muncă pe zi îmi f*t tripu’.
SAMURAI
Și toate astea pentru ce? Pentru dureri sub coaste?
Toate astea pentru stări din ce în ce mai proaste.
Și pe lângă asta, ziua-i lungă, viața-i scurtă parcă
Și câteodată vreau să mor, măcar să știu o treabă.
Și ce mă seacă-i o proporție inversată:
Ești sărac – ai timp destul, când ai mulți bani parcă trăiești în grabă.
Și nu e capăt fără hrană, flori și apă,
Și în zile norocoase cu un pix, iau criogen și bag.
JUNK
Mai sunt tovarăși cu spliff-u’, ne-am certat acum ceva timp
Când am descis că e momentul să mă schimb.
M-am tuns, mi-am bătut familia-n piele,
Frate, hai să facem piese tari să rupem cu ele!
Sunt pregătit, mi-am dezvoltat o rezistență la durere,
Iar de-acum încolo transform totul în plăcere.
Îmi place pixul și leșin, pe canapea mă-ntind,
Sunt plecat puțin cu camera-n spațiu, revin!.
SAMURAI
Anesteziat. și da, vorbesc deschis de asta,
Am impresia că iarăși decolez cu casa.
Și-asta sunt, de-asta asta cânt,
Vezi tu, mi-a stat când mi s-a spus că n-am s-ajung.
JUNK
Stai liniștit, c-o s-ajungi, o s-ajungem toți,
Treaba e că tre’ să fim tari să nu ajungem morți,
Deja-ncep să-mi iau filme proaste-n fine,
Aveți grijă fraților, numa’ bine!
Sensul versurilor
Piesa explorează sacrificiile făcute de artist pentru pasiunea sa, lupta cu dependența și anxietatea. El reflectă asupra echilibrului precar dintre viața personală, carieră și stările emoționale negative.