Fiindcă ieri a nins ca-n rai
Şi e totul alb pe-afară,
Nici nu-ţi vine-a crede c-ai
Intrat iar în primăvară.
Dar aşa-i pe-aici, prin nord:
Alb, întins şi calm.. şi frig
Şi tot omul e de-acord
Că-i exagerat.. un pic.
Ne visam prea des în ţară,
Unde pomii-s înfloriţi,
Unde totu-i primăvară,
Dar prea mulţi nefericiţi.
Ţară-n suflet şi în gând,
Ţară-n graiul strămoşesc,
Nu pot maică să te uit,
Căci eşti în tot ce trăiesc.
Şi-n astă lume strâmbă,
Tot mai fără Dumnezeu
Eşti acea ce nu se schimbă
De mi-e bine, ori mi-e greu.
Rădăcini îmi sunteţi dară,
Voi, ai mei, din depărtare
Şi-n fiece primăvară
Înfloriţi în mărţişoare.
(Sergiu Dumitrescu, 8 Martie 2016)
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorul de casă și de primăverile din țară, chiar dacă realitatea este uneori dezamăgitoare. Legătura cu rădăcinile și cu valorile tradiționale rămâne puternică, simbolizată de mărțișor.