Sorin Si Persida – Ce Aș Fi Eu Fără De Tine

De nu mi-ai fi a mea scăpare,
De nu mi-ai fi Tu adăpost,
Ce-aș face în a morții vale,
Eu, un pământ neputincios?//
//Ce aș fi eu fără de Tine,
Dacă Tu zilnic n-ai veghea?
N-aș fi nimic, doar ce mă ține
E numai, Doamne, slava Ta!//
În zori de zi faci să răsară
Lumina peste viața mea,
Simt cum iubirea-ți mă înconjoară
Și îmi cuprinde ființa mea.
//Îți simt mereu aripa-ți caldă
Ce-acoperă creștetul meu,
Și atunci mă întreb, o, Sfinte Tată,
Ce-aș fi fără de harul Tău?//
Nu sunt nimic în asta lume
Decât o mână de pământ,
Căreia Tu i-ai dat valoare,
L-ai modelat și l-ai sfințit.
//Tu mi-ai dat chipul Tău în lume,
Suflare din suflarea Ta,
Sunt conștient că toate, Doamne,
Depind doar de voința Ta!//
Acum, ca rob umil din lume,
Înalț spre cer privirea mea,
Să-ți mulțumesc, iubit Stăpâne,
De toată îndurarea Ta.
//Să-ți cânt doresc și să-ți dau slavă,
În veci vreau a Te lăuda,
Acum și în cereasca casă,
Când eu de-aici voi pleca!//
Ce aș fi eu fără de Tine,
Dacă Tu zilnic n-ai veghea?
N-aș fi nimic, doar ce mă ține
E numai, Doamne, slava Ta!