Valuri de amintiri,
sparg privirile apuse,
mai demult decât vremea,
clipei,
din care ne-am clădit,
catedrala unei iubiri,
la ruinele căreia,
mai îngenunchem câteodată,
căutând altarul ochilor unei icoane,
a fericirii,
în care ne pierdeam destinul,
hipnotizați,
de eternitatea lor,
pe care timpul,
a pierdut-o la zarurile orgoliilor,
dintre iluziile vieții și morții.
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre o iubire pierdută din cauza orgoliilor, lăsând în urmă doar amintiri și regrete. Naratorul rememorează momentele fericite, dar și ruina relației, pierdută în iluziile vieții.