Trist începe o nouă zi,
Cântecul ce ți-l cânt mă tem că nu poate opri
Lacrimi ce ard curg pe obraji
Și glasul tău ce iar mă-nfioară
Dar înger căzut, eu nu pot să-ascult
O clipă mai mult cântul tău mut.
Pustiu ne e drumul întins dinainte
Dar noi nu-l vedem, pierduți mereu în cuvinte
Visând la ce-a fost, uitând ce-o să fie
Crezând în povești ce nu mai învie
Dar înger căzut, eu nu pot să-ascult
O clipă mai mult cântul tău mut.
Și-acum, gol și trist, rătăcesc
Prin deșertul visului meu,
Un străin obosit ce nu poate muri
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimente de tristețe și pierdere, reflectând asupra unui trecut idealizat și a unui viitor incert. Protagonistul se simte pierdut și singur, incapabil să scape de amintirile dureroase.