Am crezut că am văzut o fată adusă la viață
Era caldă, își revenise
Era vrednică
Mi-a arătat cum e să plângi
Tu nu poți fi fata aceea pe care am adorat-o
Se pare că tu nu știi sau nu-ți pasă
Pentru ce e inima ta
Dar eu nu o mai cunosc
Nu a mai rămas nimic, obișnuiam să plâng
Nu mai am nimic de discutat
Asta se întâmplă
Nimic nu e bine, sunt distrus
Nu mai am credință
Așa mă simt
Mi-e frig și mi-e rușine
Să stau întins gol pe podea
Iluzia nu s-a transformat niciodată
În ceva real
Sunt treaz și pot vedea
Că cerul perfect este distrus
Ai întârziat puțin
Căci deja sunt distrus (Deja sunt distrus)
Nu a mai rămas nimic, obișnuiam să plâng
Nu mai am nimic de discutat
Asta se întâmplă
Nimic nu e bine, sunt distrus
Distrus
Sunt distrus
Nimic nu e bine, sunt distrus
Nu mai am credință
Așa mă simt
Mi-e frig și mi-e rușine
Să stau întins gol pe podea
Iluzia nu s-a transformat niciodată
În ceva real
Sunt treaz și pot vedea
Că cerul perfect este distrus
Ai întârziat puțin
Pentru că deja sunt distrus
Deja sunt
Deja sunt distrus
Distrus
Distrus
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimente de dezamăgire profundă și distrugere interioară. Naratorul se simte gol, fără credință și rușinat, realizând că iluziile sale s-au spulberat și că a fost distrus de o experiență sau o relație. Sentimentul dominant este cel de pierdere și de incapacitate de a mai simți ceva.