Nu mai știu ce să fac
Am momentele noastre-n cap
Știi ce mult mă atragi
Îmi place cum faci tot ce faci.
Îmi e dor, nu mai pot
Și simt c-o iau razna de tot
Mă bântuie imagini cu noi
Cu nopțile-n doi.
Și oricât de mult aș vrea
Nu aș putea uita
Sărutările noastre din zori
Aveam cerul mereu fără nori.
Și oricât de tare aș striga
Numele tău
Nu te mai simt
Dar prefer să mă mint.
Refren (x2)
Sute de scrisori
Îți scriu mereu
Și le citesc doar eu
De-atâtea ori
Am căutat cuvinte.
Sute de scrisori
Îți spun că eu
Te voi iubi mereu
Dar nu-i de-ajuns
Când dragostea s-a dus.
Un cuvânt, doar atât
N-aveam nevoie mai mult
Te citeam și puteam
Privirile să le ascult.
Acum scriu de-atâta timp
Cuvinte prea simple
Prea slabe să spun ce simt
Și prefer să mă mint.
Refren (x2)
Sute de scrisori
Îți scriu mereu
Și le citesc doar eu
De-atâtea ori
Am căutat cuvinte.
Sute de scrisori
Îți spun că eu
Te voi iubi mereu
Dar nu-i de-ajuns
Când dragostea s-a dus.
Și oricât de mult aș vrea
Nu aș putea uita
Sărutările noastre din zori
Aveam cerul mereu fără nori.
Și oricât de tare aș striga
Numele tău
Nu te mai simt
Dar prefer să mă mint.
Refren (x2)
Sute de scrisori
Îți scriu mereu
Și le citesc doar eu
De-atâtea ori
Am căutat cuvinte.
Sute de scrisori
Îți spun că eu
Te voi iubi mereu
Dar nu-i de-ajuns
Când dragostea s-a dus.
Sensul versurilor
Piesa exprimă durerea și regretul după o despărțire. Naratorul scrie scrisori nesfârșite către persoana iubită, rememorând momentele frumoase, dar recunoaște că dragostea s-a stins și nimic nu mai poate fi salvat.