O. N. – Și Ce Dacă?

fsss.. star. fss.. fss..
Începutul s-a speriat de sfârșit
Fac întuneric într-o cameră luminată cu-n chibrit
Dar e prea frig
Și-ți șoptesc cât ești de minunată
Dar e prima dată când te văd schimbată
Pierzi printre degete aerul răsfirat
Îți aduc aminte c-amândoi am fi respirat pe faleza unor nori goi
Am fi umplut cu zâmbete din noi
Și ce dacă am căzut printre flori
Am prins în palme culori și le-am aruncat peste ploi
Privești îngândurată după un loc ciudat c-o mască cu cască
Dar iubirea lor nu e perfectă și parcă lumea e-nceată
Dar reflectă cortina aplecată după altă marionetă
Și ridicată în pat vede îngropat în zăpadă dând din cap
Ca s-a topit pentru ultima dată ecoul sculptat pe o pajiște albastră plină de flori
Parfumezi fiole la fiecare acord alungat din vioară
Și visezi culori când nu dormi
Apusul îți șoptește prostii
Visezi că zbori spre oftaturi vioi ce presar în clipa
Sunt departe fulgii argintii, ignoră frica
Acum mâna mea îți lipsește
Lipește-ți obrajii de palma mea
Și privește cum fug de lângă paharul cu apă lăsat gol pe verandă
Ea îl spală, el îl calcă
Stă în genunchi și pleacă
Simte că răsăritul din ochii lui în asfințitul ei se-neacă, ei se-neacă, ei se-neacă..
O să ne spunem adio dar grăbit iese
Dorește măcar să-i mai pese
EA-L IUBEȘTE
zâmbetul firav îi șoptește: SUNT SIMPLE ILUZII
Alergăm prin frunze plini de confuzii
SUNT SIMPLE ILUZII
Și ce dacă ne iubim, suntem confuzi
Și tot noi ne rănim
O să ne spunem adio dar grăbit iese
Dorește măcar să-i mai pese
EA-L IUBEȘTE
zâmbetul firav îi șoptește: SUNT SIMPLE ILUZII
Alergăm prin frunze plini de confuzii
SUNT SIMPLE ILUZII
Și ce dacă ne iubim, suntem confuzi
Și tot noi ne rănim, ne rănim, ne rănim.
Nu-ți cere iertare, te-ai îndrăgostit
Acum timpul bate grăbit
Și parcă simt cum se preling pe pereți frânturi din gânduri pierdute în primele rânduri
Dar ei se iubesc și stilouri aiurite mâzgălesc grăbite
Prea profund pășesc în plină noapte, orbesc
Fumul e țigara le arată drumul de odinioară
Dar e briză rece și simți că-i vară
Dar prin tristețe-și trece valul
Curge din cer, pe brațele noastre se topește
Muști din trandafiri dar nu clipește
Se privesc dar nu-i vorbește
O sărut pe gât și zâmbind îmi mulțumește
Citește în cărți fericite proiectate
Pe diafilme învechite desenează inimioare
Apoi le decupează
Pavează drumul cu mărgele
Îi scapără privirile după zilele din față
Prinse în panouri
El o-nvață să picteze tablouri prin lacrimi de crini
O ferește de spini și o strigă din clipiri
Se-nfiripă destule amintiri
Strabat îngândurați drumuri gri
O peliculă le șoptește poarta unei prostii
Și îngheață de frig
Când ridic capul să-i strig
Zăpada s-a topit
Au crezut că-i mint
Până la urmă ea își iese din minți
Știu că-n seara asta tu mă minți
Aruncă cu cioburi sparte după el
Sunt doar clipe colorate
Vreau să mă iubești fără regret
Promit să fiu singurul tău defect.
O să ne spunem adio dar grăbit iese
Dorește măcar să-i mai pese
EA-L IUBEȘTE
zâmbetul firav îi șoptește: SUNT SIMPLE ILUZII
Alergăm prin frunze plini de confuzii
SUNT SIMPLE ILUZII
Și ce dacă ne iubim, suntem confuzi
Și tot noi ne rănim.
O să ne spunem adio dar grăbit iese
Dorește măcar să-i mai pese
EA-L IUBEȘTE
zâmbetul firav îi șoptește: SUNT SIMPLE ILUZII
Alergăm prin frunze plini de confuzii
SUNT SIMPLE ILUZII
Și ce dacă ne iubim, ne rănim
Și tot ne simțim