Te rog, te rog, iartă-mă,
Dar nu voi fi acasă din nou,
Poate într-o zi vei căuta,
Și numai ca și consecințe, vei spune nimănui:
„Lipsește cineva?”.
Nu vei plânge pentru absența mea, știu,
M-ai uitat acum mult timp.
Sunt așa de neimportantă?
Sunt chiar așa de nesemnificativă?.
[refren]
Chiar dacă sunt sacrificiul,
Nu vei încerca pentru mine, nu acum..
Mă gândesc că aș muri ca să știu că mă iubești,
Sunt singură în totalitate,
Îmi simte cineva lipsa?.
Te rog, te rog, iartă-mă,
Dar nu voi fi acasă din nou,
Am respirat adânc și am plâns,
„Lipsește cineva?”
„Îmi simte cineva lipsa?”.
[refren]
Chiar dacă sunt sacrificiul,
Nu vei încerca pentru mine, nu acum..
Mă gândesc că aș muri ca să știu că mă iubești,
Sunt singură în totalitate,
Îmi simte cineva lipsa?.
Și dacă aș sângera, aș sângera,
Știind că nu îți pasă,
Și dacă aș adormi doar ca să te visez,
Și trezindu-mă fără tine,
Lipsește cineva?
Lipsește..
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimente de singurătate și dorința de a fi iubit, chiar și cu prețul sacrificiului personal. Vorbitorul se simte uitat și nesemnificativ, întrebându-se dacă absența sa va fi vreodată resimțită de cineva.