Eram la fel ca marea, venea lumea să ne vadă
Mă uit la cer, câteodată stă să cadă
Încrederea mea oarbă în oameni e mai rară
Știam că inima nu poate să te doară
Nu poate să mă facă niciun zâmbet să-i răspund
E un ocean de lacrimi viața mea și mă scufund
Când ies la suprafață, promit să trag în piept
Tot aerul pe care l-am lăsat într-un caiet
Privirea mea e un bilet de adio, nu mai pot
Vrei să te joci cu mine, îmi pare rău dar nu mă joc
Pe jumătate mort, văd jumătatea plină
Alin durerea ca o doză de m**ă
Înțepi ca o albină cu vorbele tale dulci
Te-am primit cum se cuvine în viața mea, poți să te duci
La altul, că poate altul mai ușor le duce
Drumurile noastre, acum formează o răscruce
Zi-mi ce te aduce în viața mea, că nu-nțeleg
Știam că două jumătăți trebuie să facă un întreg
Alerg de ceva timp pe Pământ și timpul zboară
Am un ghețar în piept, de vină-i clima ta polară.
#Refren. ❤❤.
Acolo, sângele ca-ntr-un vârtej cuprins
Ți l-am simțit zvâcnind aprins
Obrajii doar tu mi-ai atins
Bărbatul aspru, cât de repede s-a stins.
Acolo, sângele ca-ntr-un vârtej cuprins
Ți l-am simțit zvâcnind aprins
Obrajii doar tu mi-ai atins
Bărbatul rău din mine, cât de repede s-a stins.
Plouă peste inima mea, cum plouă peste oraș.
Ce-i cu tristețea asta, hai spune-mi..
Spune-mi de ce fără tine mi-e frig și vara
De ce când vine noaptea se dezlănțuie și fiara
Dăm cu pace, spune-mi ce-am făcut greșit
Sau ce-am făcut să mă trezesc din nou nefericit
Că ce-am făcut bine s-a uitat și mi se pare
C-am lăsat în urma noastră, pe masă niște pahare
Câteva sticle goale și un semn de-ntrebare
Oare o să mai fie alții ca noi sub soare?
Pune niște sare pe rană și lasă-mă să plec
Știu deja perioada prin care trebuie să trec
Ești un cerc vicios, un vis prea frumos
Să devină realitate, așa ca-ntoarce-mă pe dos
Și simt că mă pierd, fără tine mi-e greu
Dar după ploaie vine soare, după soare curcubeu
Stau la șemineu cum stau pe bordură
Am auzit că mă iubești dar telefonul meu nu sună..
#Refren. ❤❤.
Acolo, sângele ca-ntr-un vârtej cuprins
Ți l-am simțit zvâcnind aprins
Obrajii doar tu mi-ai atins
Bărbatul aspru, cât de repede s-a stins.
Acolo, sângele ca-ntr-un vârtej cuprins
Ți l-am simțit zvâcnind aprins
Obrajii doar tu mi-ai atins
Bărbatul rău din mine, cât de repede s-a stinsss.
Sensul versurilor
Piesa exprimă durerea și confuzia resimțite în urma unei despărțiri. Naratorul se luptă cu sentimente de pierdere, tristețe și neîncredere, reflectând asupra amintirilor și întrebându-se ce a mers prost.