12 ore de muncă pe zi din 24 c-ai vrea să devii
Un barosan, pune ban pe ban, un frate produce, mare golan
Că tre’ să faci cumva să ții capu’ sus da’ tre’ să știi
Oamenii-au mai multe fețe pot să ardă sau să-nghețe
Printre ai tăi se ascund și zdrențe
Nimeni nu vrea să te-nvețe cum să le vorbești, să te ferești sau să iubești
Pe străzi alergi și vezi că dacă n-ai nimic n-ai ce să pierzi
Dau interesant, le știi de frică, ridici tonu’, gura mică
Cine strigă după ajutor moare de foame mai ușor
O mână-ntinsă-i prinsă des, în capcană ai înțeles
Întoarce obrazu’ fii cinstit, lasă-i să-ți ia tot ce-ai muncit
Da, glumeam, încarcă arma, ieși în stradă, ascuțe-ți lama
Trandafiri printre buruieni, cu români vicleni și indieni
Respiră între betoane, panarame-n timpu’ liber, mami
Cearcăne, dureri de spate, alergi după bani târâș pe coate
Poate e o lume în care ai apărut să faci o schimbare.
Cum oare să rămână în picioare, simpli oameni care luptă în junglă cu animale
Strig tare în zare poate apare un suflet curat să-mi spună de ce încă mă mai doare
Sensul versurilor
Piesa descrie realitatea dură a vieții, cu muncă grea, trădare și lupta pentru supraviețuire. În ciuda greutăților, există o speranță fragilă pentru o schimbare și un suflet curat care să aducă alinare.