Ne-ntâlnim în prag de seară
Într-o blândă primăvară
Pe aleea vieții doar noi doi
Între timp se face vară
Vremea trece, anii zboară
Dar aceiași suntem amândoi.
Numai tu îmi ești visarea
Numai tu îmi știi cărarea
Numai tu ești colțul meu de rai
Numai eu în noapte-albastră
Bat romantic la fereastră
Un buchet de stele ca să-mi dai.
Toamna vieții bate-n poartă
Parcă ar vrea să ne despartă
Iar copacii triști rămân și goi
Vine iarna încă o dată
Parcă are vrea să ne despartă
Dar etern rămânem amândoi.
Numai tu îmi ești visarea
Numai tu îmi știi cărarea
Numai tu ești colțul meu de rai
Numai eu în noapte-albastră
Bat romantic la fereastră
Un buchet de stele ca să-mi dai.
Ne-ntâlnim în prag de seară
Într-o blândă primăvară
Pe aleea vieții doar noi doi
Între timp se face vară
Vremea trece, anii zboară
Dar aceiași suntem amândoi.
Numai tu îmi ești visarea
Numai tu îmi știi cărarea
Numai tu ești colțul meu de rai
Numai eu în noapte-albastră
Bat romantic la fereastră
Un buchet de stele ca să-mi dai
Sensul versurilor
Piesa descrie o dragoste eternă, care rezistă trecerii timpului și schimbărilor anotimpurilor. Doi oameni rămân împreună, legați de sentimente puternice, indiferent de provocările vieții.