Dacă ai ști ce dor îmi este mie,
De zilele în care vorbeam cu tine,
Dacă ai ști cât îmi lipsești acum,
Ai simți pustiul ce-l las pe drum.
Inima-mi suspină încet, dar tare,
Purtând dorul meu în depărtare.
Amintirile tale mă cuprind dureros,
Cu zâmbetul tău iubit și luminos.
Fiecare clipă curge tot mai greu,
Gândul meu e la tine mai mereu.
Și-n visele-mi târzii te caut disperat,
Cu inima plină de dor și sufletul sfâșiat.
Fiecare clipă curge tot mai greu,
Gândul meu e la tine mai mereu.
Și-n visele-mi târzii te caut disperat,
Cu inima plină de dor și sufletul sfâșiat.
Prezentul pare gol și fără culoare,
Tu ești lumina ce mă ține în picioare.
Clipele trec, iar inima-mi tace,
Tu ești singura inimă care-mi place.
Și parcă totul a rămas în urmă-acum,
Un ecou stins ce se pierde-ncet pe drum.
Prezentul pare gol și fără strălucire,
Tu ai fost și ești o parte din mine.
Fiecare clipă curge tot mai greu,
Gândul meu e la tine mai mereu.
Și-n visele-mi târzii te caut disperat,
Cu inima plină de dor și sufletul sfâșiat.
Fiecare clipă curge tot mai greu,
Gândul meu e la tine mai mereu.
Și-n visele-mi târzii te caut disperat,
Cu inima plină de dor și sufletul sfâșiat.
Dacă ai știi…
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorul profund și durerea resimțită după pierderea unei iubiri. Naratorul își amintește cu nostalgie de momentele petrecute alături de persoana iubită și simte un gol imens în prezent.