Am trecut, lume, prin tine,
Ca pasărea prin pădure,
Am trecut din deal în deal,
Tot cu chin și cu amar.
Am trecut din deal în deal,
Tot cu chin și cu amar.
Am trecut din deal în vale,
Tot cu chin și tot cu jale,
Lume, să te văd arzând,
Și n-aș sări să te sting.
Lume, să te văd arzând,
Și n-aș sări să te sting.
Ți-aș mai pune un snop de paie,
Ca să arzi cu vâlvătaie.
Ca-sa este lumea hoată,
Îți vorbește bine-n față,
În față bine-ți vorbește,
În suflet te dușmănește.
Treacă lumea ca și-o fragă,
Treacă, ca nu ne-o fost dragă.
Treacă lumea și se duce,
Treacă, ca nu ne-o fost dulce.
Treacă lumea și se duce,
Treacă, ca nu ne-o fost dulce.
M-am rugat, lume, de tine,
Să mă lași să trăiesc bine,
Să-mi lași, lume, inima,
N-o omorî cu vorba.
Cu vorba ta mincinoasă,
Și cu gura păcătoasă.
Am trecut, lume, prin tine,
Ca pasărea prin pădure,
Am trecut din deal în deal,
Tot cu chin și cu amar.
Treacă lumea și se duce,
Treacă, ca nu ne-o fost dulce.
Sensul versurilor
Piesa exprimă dezamăgirea profundă față de lume și de oamenii din jur, resimțită ca o trecere dureroasă prin viață. Vorbitorul se simte trădat și rănit, ajungând să dorească distrugerea lumii care l-a făcut să sufere.