Paradox – Viața de Cartier

E vorba despre viața de cartier și ce se arată
E vorba despre băiețașii care fac acuma o față
E vorba despre toți băiețașii de cartier
E vorba despre tot să fie un șmecher..
Sunt băiețașu’ ăla ce creștea de mic copil
Mă dădeam cu băieții ca să fiu în profil
Ardeam toți băieții-n golăneală
Și nu știam ce-nseamnă să stau pe afară
Am intrat 12 ani ca să fac 3 luni
Când am ieșit afară nu știam să fac doar buni
Și am ieșit cu toți băieții-n cartier
Dar toți băieții se… știa să fie un șmecher
Dar când am ieșit afară nici unul nu știa despre viața de cartier
Nu arăta era doar un băiețaș
Care-n viața mea știa că-i un șmecher.
Îl chema Claudiu și ardea în golăneală
Nu știa ce-nseamnă să stea pe afară
O ardea în șmecherit o ardea-n periferie
Și totdeauna învăța să facă doar prostii
Înțelegi suntem cei de la paradox
Băiețași de cartier care dau la fel
Am înțeles ce-nseamnă să fie despre noi
Am înțeles să fie totul pentru noi
Când mergeam la școală învățam să fac prostii
O ardeam cu băieții doar la golănii.
Doamna profesoară mă-ntreba cam ce să fac
Mereu o ardeam în gândul meu înconjurat de rap
Era 2001 nu prea știam cum s-o dau pentru voi
Dar acuma e 2010 cu voi..

Sensul versurilor

Piesa descrie viața unui tânăr într-un cartier, concentrându-se pe experiențele sale din copilărie și adolescență, inclusiv golăniile, interacțiunile cu prietenii și impactul mediului asupra dezvoltării sale. Versurile reflectă o perspectivă nostalgică asupra acelei perioade.

Lasă un comentariu