Inimă de țigancă
Inimă de țigancă
Te cheamă și te vrea
să fii alăturea
Inimă de țigancă
Te cheamă și te vrea
să fii alăturea
Inimă de țigancă.
Și mama a fost neagră
și tatii i-a fost dragă
Și neagră m-au făcut
fiindcă s-au plăcut
Inimă de țigancă
Și neagră m-au făcut
fiindcă s-au plăcut
Inimă de țigancă.
Mai sunt fete negrute
mai mari sau mai micute
Pe Iza, pe Mara
pe Someș, Bistrița
și toate sunt drăguțe
Pe Iza, pe Mara
pe Someș, Bistrița
și toate sunt drăguțe.
La noi în România
bântuie nebunia
Nu-i fată sau băiat
să nu fie-amorezat
De-o inimă de țigancă
Nu-i fată sau băiat
să nu fie-amorezat
De-o inimă de țigancă.
Inimioară nu fi tristă
nu te lăsa învinsă
Iubește, nu dispera
că viața e a ta
Inimă de țigancă
Iubește, nu dispera
că viața e a ta
Inimă de țigancă.
Românie, Românie
Să-mi dai toți țiganii mie
Să-i duc la ecuator
C-acolo-i țara lor
Inimă de țigancă
Să-i duc la ecuator
C-acolo-i țara lor
Inimă de țigancă
Sensul versurilor
Cântecul celebrează identitatea țigănească și dragostea, într-un context românesc. Exprimă dorința de acceptare și apartenență, idealizând o lume unde dragostea nu are bariere etnice.