Păsărică din ogor,
Nu mă blestema să mor,
Mă blesteamă să trăiesc
Pe neicuța să-l găsesc,
De dor să nu mă topesc.
M-ai iubit și m-ai lăsat,
La altă mândră-ai plecat,
De-ai mai veni și la mine
Să-mi stâmpăr dorul cu tine
C-am dus-o amândoi bine.
Neică, pe cine iubești
Deloc nu te potrivești,
Dar când mă iubeai pe mine
De trei ori îți sta mai bine
Și ieșeai cu drag în lume.
Ajungă-te, neic-ajungă
Dragostea de cale lungă,
Să te bată dragostea
Cum ți-ai bătut tu de ea
Când era a mea și-a ta,
Să te lase dragostea
Cum te-ai lăsat tu de ea
Când era a mea și-a ta.
Sensul versurilor
Cântecul exprimă durerea unei femei părăsite de iubitul ei. Ea își exprimă dorința ca acesta să simtă aceeași suferință pe care o resimte ea, blestemându-l să fie lovit de dragoste așa cum el a lovit-o pe ea.