Apucai să urc pe deal
S-aud cântând din caval
Să-mi pășunez al meu cal,
N-apucai să urc jumate
Și-aud doinind de departe,
Neica șade și doinește
Oile și le păzește.
Cântă-mi, caval, cât trăiesc
Cântec frumos, românesc,
Să petrec, să-ntineresc,
Cântă-mi, cântă-mi, măi caval,
Ca să urc mai des pe deal,
Dealul este plin cu flori,
Să trăiești, să nu mai mori!.
Mă urcai și tot urcai
Și pe neicuța-l aflai
Păzind oile pe plai.
– Bună ziua, măi neicuță!
– Bine-ai venit, măi fetiță!
Ia loc și tu lângă mine
Că așa doinesc mai bine!
Sensul versurilor
O fată urcă pe deal atrasă de sunetul cavalului. Întâlnește un cioban și este invitată să stea lângă el, sugerând o apropiere romantică.