– I –
Sunt sătul de sentimente
De răspunsuri fără argumente
Ce mă-ngheață, încerc să fac față
Însă sunt momente când mă prăbușesc
Mă întreb cu ce greșesc
Mereu trădat de persoana ce era îngerul meu ceresc
Amintiri în lanțuri, cenușă de odinioară
Aduce abcese în sufletul meu ce tinde să moară
Rămâne doar sicriul de carne ce va fi mâncat de viermi
Acest blestem pământesc nu-l merită nimeni
Însă tu mi l-ai oferit, nu m-ai ferit de dureri
Așa cum mi-ai promis când m-ai iubit
Deși nu mai cred nimic, nu mai vreau
Cândva odată cu tine toate stelele-mi zâmbeau
Însă tot ce mă înconjoară acum e sumbru și trist
M-ai obligat fetița mea să fiu un autist
Însă te vreau înapoi, iartă-mă c-am fost un gunoi
Vreau să mă-nfrupt, să fim din nou
Doar noi doi!
Refren: Și-ncă mai simt acel miros pătrunzător
Destinat zeilor nu ființei umane
Acel miros dulce de napolitane
Amintirea-un lucru înfiorător (2x).
– II –
Acel „ego te” ți-l mai amintești
Ce-l foloseai când vroiai să spui
Că mă iubești
Amintiri rupte din cărțile cu povești
Trăiri multe în locurile cerești
Aș vrea măcar o zi sau o clipă infinită
Sau acea ființă oarecare umbrită
De brațele tale, e timpul să mă trezesc
E timpul ca timpul să mă îngroape
Marșăluiesc, nopți în șir căutând imaginea ta
Iar când te văd dispari, patima mea
Se transformă în lacrimă grea, de ce
Tot ce e frumos trece, transpirația rece
Îmi dă de înțeles că am revenit
La cruda realitate și mă simt extrem mic
Tăcerea nopții mă pătrunde
Parcă simt acel miros de napolitane
Nu, e un alt vis frumos
În aer e parfum însă florile-s zdrobite
Tot ce am acum sunt sentimente ofilite
Tot ce vreau acum e un înger să îmi cânte, să mă alinte
Dar în zadar ea nu mă mai ține minte..
Refren
.. acel „ego te”. acel „ego te”.. acel „ego te”… acel „ego te”.. ți-l mai amintești?.
În aer e parfum însă florile-s zdrobite
Tot ce am acum sunt sentimente ofilite
Tot ce vreau acum e un înger să îmi cânte, să mă alinte
Dar în zadar ea nu mă mai ține minte
Nu.. nu.. nu mă mai ține minte. nu.. nu
Nu.. nu mă mai ține minte. nu.. nu…
Sensul versurilor
Piesa exprimă durerea pierderii unei iubiri, amintirile fiind asociate cu un parfum dulce de napolitane. Naratorul se simte trădat și dezamăgit, tânjind după trecut și incapabil să depășească suferința.