Aștept o clipă, aștept o zi, aștept un zâmbet
Aștept să-mi cânte al meu cântec
Aștept să vină ziua, apoi noaptea
Că toate trec și ea îmi ține partea
Aștept să fiu mai bun, să pot să vreau
Aștept să vină ziua când îl sperii pe bau-bau
Și când aștept, nu pot să stau
Să stau să vină aia, aia de-mi lipseau
Aștept un soare ce nu-mi zâmbește des
Eu nu mai vreau nici ploi, nici umbră fără sens
Aștept să am puteri, să lupt, să cresc
Și aștept un mercenar să vină când mă ofilesc
Aștept un pont și nu-l găsesc, să mor
Deodată mă gândesc să rămân un călător
Aștept un pat mare, larg, în dormitor
Deodată mă trezesc pe jos, întins tot pe covor
Aștept să treacă timpu’ de parcă-i bine
Să nu-l aștept să treacă, el numai vine
Aștept un înger să mă salveze
Și-n cartea lui de aur să mă bifeze
Te aștept să nu te doară, dar parcă doare
Atunci, în loc de floare, când îți iei o palmă mare
În gând aștept să treacă un alt film
Și atunci ai să spui că-ți trăiești viața din plin
Aștept un glas fin să mă cheme, să mă duc
Și de când aștept, m-am săturat să lupt
Aștept să trăiesc liber, fără întrebări
Și când o văd pe ea, la dracu’ îmi dă fiori
Mă aștept să m-aștepte cineva odată sus
Să-mi zică cum am fost și alții ce-au spus
Și când aștept să treacă ziua aia
Aștept ca după soare să înceapă ploaia.
Sensul versurilor
Cântecul exprimă o stare de așteptare continuă și oboseală față de viață. Protagonistul așteaptă schimbări, ajutor și o viață mai bună, dar se simte prins într-un ciclu nesfârșit de dorințe neîmplinite.