Pot doar să-ți mângâi aripa
Tainic când te oprești din zbor
Dăruindu-mi dulce clipa
Dorului ce-atinge dor.
Stau cu palmele întinse
Să-ți simt mângâierea fină
Peste visele-mi nestinse
Când revii ca o lumină.
Nopțile-n singurătate
Perna-mi îmbrățișez
Să nu te mai simt departe
Și alintul să-ți visez.
Perna mea e mărturie
Miilor de-mbrățișări
Numai ea pe lume știe
Cum te mângâi în visări.
Vei dormi cândva, iubite
Fericit pe perna mea
Nopți frumoase nesfârșite
Dorul meu te-o-mbrățișa.
Nu știu de cuprinde cerul
Visul meu cel nebunesc
Dar se-mbracă azi eterul
Cu-a mea șoaptă: te iubesc.
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorința profundă și visătoare a naratorului pentru persoana iubită. Versurile descriu o conexiune intimă și emoțională, marcată de tandrețe și de așteptarea reîntâlnirii.