Păstorii se întorceau în somn pişcaţi de purici.
Îngerii n-au sunat din trâmbiţe,
Nu s-au cutremurat înălţimile,
Magii îşi iubeau pe covoare moi ţiitoarele.
Dar vitele în adevăr rumegau paie,
Maria se zbuciuma în adevăr în sânge,
Şi în vreme ce ochii lui Iosif creşteau văpaie,
Pruncul trandafiriu a prins a plânge.
Sensul versurilor
Piesa descrie nașterea lui Iisus într-un mod realist și uman, contrastând cu reprezentările idealizate. Se pune accent pe condițiile umile și suferința Mariei, evidențiind umanitatea momentului sacru.