Nu mi-e dor de nimic, iar dacă
Îmi sfâșii totuși pieptul și viața,
O fac fiindcă îmi place cumplit
Să mă iau la trântă cu viața.
Nu mi-e dor de nimic, iar dacă
Fruntea mi-o sfâșii, coapsa și capul,
O fac fiindcă aceasta mi-e vrerea,
O fac fiindcă acesta mi-e placul.
Sensul versurilor
Piesa exprimă o sfidare a vieții și o acceptare a suferinței ca parte a existenței. Vorbitorul găsește o plăcere paradoxală în a se lupta cu greutățile, considerând aceasta o manifestare a propriei voințe și a propriei alegeri.