La hanurile unde am fost în tinerețe
poterele care mă căutau
s-au îmbătat așteptând
și nimeni nu mai știe nimic
despre fărădelegea care-am fost.
Și numai unul din hangii,
când îi e dor de mine,
se duce în pivnița hanului
și întoarce vechiul său ceas de buzunar
înapoi, înapoi,
căutându-mă în vreme
dacă poterele
fără subtilitate mă caută în spațiu,
complet inutil.
Sensul versurilor
Piesa reflectă asupra tinereții pierdute și a amintirilor dintr-o perioadă în care personajul era urmărit de autorități. Acum, singurul care își mai amintește de el este un hangiu nostalgic, iar căutările puterilor sunt zadarnice.