Du-mă acasă, mai tramvai,
Du-mă acasă, ce mai stai..
Du-mă la căsuța mea,
Cu porțița și cișmea.
Noaptea se lasă în mahala,
Pe strada noastră e pustiu.
La o porțiță stă cineva,
Și mă așteaptă ca să vin.
Păi..
Du-mă acasă, mai tramvai,
Du-mă acasă, ce mai stai..
Du-mă la căsuța mea,
Cu porțița și cișmea.
Bis..
Noaptea se lasă în mahala,
Pe strada noastră e pustiu.
La o porțiță stă cineva,
Și mă așteaptă ca să vin.
Păi..
Du-mă acasă, mai tramvai,
Du-mă acasă, ce mai stai..
Du-mă la căsuța mea,
Cu porțița și cișmea.
Noaptea se lasă în mahala,
Și cinii latră a pustiu.
La o porțiță stă cineva,
Și mă așteaptă ca să vin.
Lai, lai, lai, lai, lai, lai….
Iar lai, lai, lai, lai, lai, lai..
Iar lai, lai, lai, lai, lai, lai..
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorul de casă și sentimentul de așteptare. Protagonistul își dorește să ajungă acasă, unde cineva drag îl așteaptă, într-o atmosferă liniștită de mahala.