Făgăduiește-mi dulcele mâine,
Și-ți dau dobândă amarul ieri,
Dragostea noastră peste puteri,
Visul de vultur, fuga de câine.
Mâna din umăr poți să mi-o ceri,
Între trecutul vechi și poimâine,
Buzele noastre, buze de pâine,
Miros a grâul care-am fost ieri.
Doamne, prin ganguri și prin nămeți,
Prin neplăcute odăi străine,
Actori ai singurei noastre vieți,
Tu și cu mine, eu și cu tine,
Când mai în grabă, când mai înceți,
Fără de frică, fără rușine.
Sensul versurilor
Piesa explorează complexitatea dragostei, cu referire la trecut și viitor. Vorbește despre acceptarea atât a momentelor dulci, cât și a celor amare, într-o relație intensă și neînfricată.