Cum să trăiești frumos fără iubire,
Cum să visezi, să umbli, ori să zbori,
Cum să cuprinzi neliniștea din zori
Și pacea din amurg dintr-o privire?.
Cum să înoți prin mările de flori,
Cum să te bucuri de întreaga fire
Și viața ta să-și afle împlinire
Fără minunea care dă fiori?.
E totul rânduit să se întâmple-
Cu simplitatea unei adieri-
Când de lumină sufletul se umple,.
Dar dacă-n schimbul sterpei mângâieri
Ghețarii urii se ivesc la tâmple,
Nu-ți vei afla iertarea nicăieri.
Sensul versurilor
Piesa explorează ideea destinului și a căutării împlinirii în viață, punând întrebări despre cum să trăiești frumos și să găsești bucurie fără iubire. Sugerează că, deși totul pare predestinat, lipsa iubirii și prezența urii pot împiedica găsirea iertării și a adevăratei împliniri.