Noaptea îmi plânge la fereastră –
Noaptea e mută, plânge un copil,
Vântul, copil pierdut în noaptea-albastră –
Ce-l face oare să plângă așa docil?
O, sărmană Sirenă!.
Ca focul păru-n furtună se risipește,
Ca focul prin nori trece în șoapte –
Pentru tine sărmană roabă rostește
Inima-mi o rugă e de noapte!
O, sărmană Sirenă!
Sensul versurilor
Piesa exprimă un sentiment profund de tristețe și compasiune față de o figură metaforică, Sirena, care pare să sufere. Versurile evocă imagini nocturne și pline de suferință, sugerând o rugăciune pentru alinarea acestei ființe.