George Marian Popa – Copacul

Copacul
Îmbătrânit, cu crengile-i uscate
Și-a aplecat brațele peste copacii tineri
Lăsându-și bătrânețea peste ei
Mândru sub soarele mediteran
Ce-l arde până-n seva sa
Iar el, adulmecă mirosul mării
Ce-l ține încă-n viață.
George Popa
Beaulieu sur Mer, 19 mai 2017

Sensul versurilor

Piesa descrie un copac bătrân care, deși îmbătrânit și uscat, continuă să trăiască și să influențeze copacii tineri din jur. El este mândru sub soarele mediteranean și își găsește alinarea în mirosul mării, simbolizând rezistența și legătura cu natura.

Polizorul de Strofe
Versuri corectate și adăugate de: Polizorul de Strofe

Lasă un comentariu