Şi iarăşi vine seara
Demult când în stele s-a scris
Că focul în sobă trosneşte
Şi noi, şi tu… eşti aici
Focul în sobă trosneşte
Şi noi, şi tu… eşti aici.
Să aprindem lumini peste noapte
Cu ochii miraţi şi cuminţi
Crăciunul e atât de aproape
Dar Moşul nu vine pe-aici.
Aş vrea să te rog, ştii prea bine
Să uiţi că ai rămas printre nori
Cu toţi te-aşteptăm doar pe tine
Dar tu nu mai vii pe la noi.
Când visul devine aproape
Iar candela arde în vânt
Te pierzi tot mai mult printre şoapte
De ce nu mai vii pe Pământ.
Te pierzi tot mai mult printre şoapte
De ce nu mai vii pe Pământ.
Stă focul… şi vinul la masă
Şi vinul e roşu de frig
Nici noi nu mai suntem pe-acasă
Probabil ne-am stins peste timp.
Aş vrea să te rog, ştii prea bine
Să uiţi că ai rămas printre nori
Cu toţi te-aşteptăm doar pe tine
Dar tu nu mai vii pe la noi.
Ninge şi plânge şi ninge
Focul nu se va stinge
Ninge şi plânge şi ninge
Dorul în veci nu se frânge.
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorul profund față de o persoană absentă, posibil decedată, accentuând sentimentul de pierdere și melancolie. Amintirile și aşteptarea Crăciunului amplifică absența, sugerând că timpul trece, dar dorul persistă.