Iată, hainele fluturate de curentul elicei
și plăcerea acestei răcori!
Și impresia limpede că învățam să merg
și tu cu grijă mă țineai de subțiori.
Încă din vremea aceea iubeam
locul ascuns din grădina cu sălbatice flori.
Veneau doi tineri părând frate și soră
pictați pe un zid de culori.
Vorbeau de un lucru însemnat,
ea încerca să tăgăduiască,
mirosea în urma lor
a mama și tata când se pregăteau
înmiresmați să intre în casă.
Să fi fost aievea,
să fi fost în zori?
Și impresia limpede că învățam să merg
și tu mă țineai cu grijă de subțiori.
Sensul versurilor
Piesa evocă amintiri nostalgice din copilărie, concentrându-se pe sentimentul de siguranță și iubire oferit de părinți. Imaginile vagi și parfumurile familiare creează o atmosferă onirică, sugerând o călătorie în trecut.