Iubita mea cu ochii de struguri verzi
Te-aștept în umbra nopții să mă dezmierzi
Doar unduirea apei s-o ascultăm
Și vântul când ne-mbrățișăm
Un ceas mai bate încă în turnul vechi
Iubirile se-adună perechi perechi
E-atâta armonie și-atât mister
Cad ploaie stelele din cer.
Trăiesc în lumea romantică
Și am o fire romantică
Îmi place viața romantică
Și-al ei parfum de demult
Trăiesc în lumea romantică
Iubesc sub steaua romantică
Iar inima mi-e romantică
Doar glasul ei îl ascult (Și va rămâne așa:final).
Hai să fugim iubito pe dealul nins
Cu flori de iasomie și de cais
Apoi la poarta casei să ne oprim
De tot și toate să vorbim
Îmbată-mă de tine ca de un vin
Cu gust de toamnă caldă și de pelin
Ma ispitește iară cu vraja ta
De mine să nu poți scăpa
Sensul versurilor
Piesa exprimă o stare de visare romantică, în care iubirea și natura se împletesc armonios. Naratorul își cheamă iubita într-o lume idilică, plină de mister și frumusețe, unde sentimentele sunt intense și eterne.