Eu fac parte dintr-o generație
Unde găsești mai mulți MC decât chiștoacele în stație
Nu c-ar fi un lucru rău, dar fă o comparație
Rapu-i levitație, nicidecum vocație
Și nu-i elucubrație, da-ți fute neuronii
Ca hormonii, viteza de bolid super sonic
Super tonic, psihotronic, euforic, eufonic
Nu mă prinzi pe picior greșit gen Luca Toni
Că-s ca Tony Montana, cu pana tai strofe cu katana
Am havana, m********a pe maidan-copacabana
Îți deschid rana, svadishtana, torn sare cu cana
Când mă vezi rămâi derutat, că-s ca satana cu sutană
Am mana stamina, pixu, mina, aduc lumină
Într-un rap întunecat ca vizuină, rup rutina
Înțep ca albina, că nu fac versuri dulci ca mierea
Sunt amare ca berea, stai așa, că asta nu-i velea
Că publicu cerea să vorbesc pe bune
Realitate, nu ficțiune, să zic dume nu cutume
Vreau să se consume, d-aia mă consum acum
Am ales alt drum, și rătăcesc de nebun
Și oricum s-ar termina, eu știu c-am început
Să scriu ca Gutenberg, doar pentru faptul c-am putut
Și poate așa o să sparg și chipuri de lut
De critici ce s-au născut miopi, și n-au văzut
Mai departe de-un text brut, mai departe eu mă lupt
Nu mă las bătut, o să urc un drum abrupt
Nu mă las corupt, continui să lupt
Nu mă las eclipsat nici de munți, îi mut
Uit de trup când pun prea mult suflet într-un loc
Un stil de viață echivoc rămas în foaie și toc
Un prieten prooroc mi-a zis c-am nevoie de noroc
Că rapul ad-hoc nu se vinde în talcioc
Și chiar dacă o să rămână doar apocrife
Rătăcite prin recife, biblioteci, sau seife
Eu sunt împăcat, aducându-mi lămurirea
Că astfel, mi-am câștigat nemurirea
Îmi îndrept privirea, ignorând presa și știrea
Nu mă pierd cu firea, nu îmi schimb gândirea
Chiar dacă o să rămână doar apocrife
Rătăcite prin recife, biblioteci, sau seife
Eu sunt împăcat, aducându-mi lămurirea
Că astfel, mi-am câștigat nemurirea
Îmi îndrept privirea, ignorând presa și știrea
Nu mă pierd cu firea, nu îmi schimb gândirea
Și rămân lucid, liric eman acid
C-am ca scop să ucid orice caracter perfid
Plantez pe-un sol arid, bombe, iau lopata
Ca să sap legume ce-așteaptă totul de-a gata
Pirați cibernetici, o să vin cu fregata
Chiar dacă nu credeți nimic, ca lokayata.
Și chiar dacă o să rămână doar apocrife
Rătăcite prin recife, biblioteci sau seife
Eu sunt împăcat, aducându-mi lămurirea
Că astfel, mi-am câștigat nemurirea
Îmi îndrept privirea, ignorând presa și știrea
Nu mă pierd cu firea, nu îmi schimb gândirea
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre dorința de a lăsa o amprentă, chiar dacă creațiile sale rămân necunoscute sau neapreciate. Artistul își găsește împlinirea în actul creației în sine și în mesajul autentic pe care îl transmite, indiferent de succesul comercial.