De-aş fi un vânt ţi-aş săruta
În treacăt buzele-ţi cărnoase
Un vânt de-aş fi aş adia
Printre cosiţele-ţi frumoase.
Încet pe sâni aş poposi
Şi-acolo aş sufla mai tare,
Mai jos pe coapse m-aş trudi
Să fiu furtuna cea mai mare.
Iar când în neant voi fi ajuns
La maxim cu iubirea,
Un uragan din vânt desprins
S-ating nemărginirea.
De mine atunci nu voi mai şti,
În vis voi fi cu gândul.
Şi-ncet prin vis îţi voi şopti
Te-am sărutat ca vântul!
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorința intensă de a fi un vânt pentru a putea atinge și săruta persoana iubită. Metafora vântului este folosită pentru a descrie o iubire pasională și nemărginită, care transcende realitatea și se manifestă în vis.